Declarații în cadrul Conferinței PRIA privind impactul anumitor produse de plastic asupra mediului

Producătorii şi-ar dori să aibă loc consultări cu toţi factorii implicaţi în ceea ce priveşte implementarea Directivei privind produsele de unică folosinţă din plastic, iar actul de implementare să fie previzibil, cu termene clare, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Alin Vişan, preşedintele Asociaţiei Române pentru Ambalaje şi Mediu (ARAM)

“Implementare Directivei produselor de unică folosinţă, din perspectiva noastră, a producătorilor, ne-am dori să aibă loc consultări cu toţi factorii implicaţi, cu atât mai mult cu cât schimbările acestea afectează domenii multiple şi impactul este foarte mare. Prin aceste consultări ne dorim să ne convingem că actul de implementare va fi previzibil, cu termene clare şi se va ţine cont de impactul asupra industriei. Nu credem că o să fie un proces uşor pentru că, chiar din textul Directivei, rămân unele aspecte insuficient clarificate, anumite definiţii care nu sunt clare, inclusiv după ce am văzut că au apărut şi orientările Comisiei. Un singur exemplu aş vrea să vă dau, cum sunt paharele pentru băuturi – acestea nu sunt considerate recipiente pentru băuturi. Şi nu e la fel de clar în cazul fiecărui ambalaj dacă se încadrează într-o categorie sau alta”, a afirmat Vişan la conferinţa organizată de Pria Events.

El a adăugat că “este puţin probabil” ca aceste probleme să fie rezolvate prin măsurile din legislaţia naţională şi ar fi bine ca aceste măsuri aplicate la nivel european să nu afecteze buna funcţionare a pieţei unice sau să impună cerinţe şi obligaţii diferite la nivelul statelor membre.

Referindu-se la Directivă, preşedintele ARAM a subliniat că, în partea A, referitoare la reducerea consumului în cazul paharelor de băuturi şi recipientelor pentru alimente, este bine că sunt prevăzute măsuri prin care să fie redus consumul de produse din plastic de unică folosinţă, dar la fel de importantă este şi implicarea autorităţilor pentru a spijini apariţia acestor alternative reutilizabile, cum ar fi crearea cadrului cadrului legal necesar sau introducerea unor facilităţi fiscale specifice.

În ceea ce priveşte restricţiile privind introducerea pe piaţă, el a semnalat că sunt importante măsurile tranzitorii, care ar trebui să fie clare şi precise, să se ştie ce se întâmplă cu stocurile de produse aflate deja pe lanţul comercial, ce se întâmplă cu stocurile aflate la producător care nu au fost încă introduse pe piaţă.

“Un termen previzibil şi clar de transpunere, de tranziţie, ar ajuta toţi actorii de pe lanţ, producătorii şi comercianţii, să previzioneze în fel acesta atât stocurile cât şi afacerea lor. Trebuie să fie un termen rezonabil. Măcar un termen de 4-6 luni credem că ar fi rezonabil. Directiva vorbeşte despre interzicerea punerii în piaţă, dar odată ce produsele sunt puse în piaţă, vândute de producători către comercianţi, aceste stocuri ar trebui să se epuizeze natural, fără un termen. Acesta este spirtul Directivei şi avem speranţa că va fi preluat la fel şi în legislaţia naţională. Un termen de tranziţie ar trebui să se refere la producţia, respectiv stocurile existente la producător, cele care sunt deja în fluxul comercial ar trebui să poată fi comercializate până la epuizare”, a punctat Alin Vişan.

Acesta a mai semnalat că, în partea C, referitoare la recipientele pentru băuturi, există obligaţia de a avea capacele ataşate de sticlă, cu termen de implementare 2024, dar nu există standarde armonizate.

“Pare un termen lung, însă nici până în acest moment nu sunt adoptate standardele armonizate la nivelul Uniunii care să stabilească şi condiţiile în care dopurile şi capacele rămân ataşate. Avem nevoie de această decizie a organismului european pentru a aplica cât mai rapid aceste modifică pe linia de producţie. Nu se pot face peste noapte”, a mai menţionat preşedintele ARAM

Tot în partea C, care vorbeşte despre conţinutul minim de plastic reciclat, a mai spus el, reprezentanţii mai multor industrii europene au tras un semnal de alarmă prin care cer accelerarea procedurii de evaluare asigurate de către EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) pentru materialele plastice reciclate care sunt destinate să intre în contact cu produsele alimentare.

“Este nevoie şi de publicarea de către Comisia Europeană a listei proceselor autorizate pentru reciclarea materialelor plastice. Sunt două procese importante în aşteptare. Fără finalizarea acestora nu ar exista cadrul legal pentru ca reciclarea să poate oferi siguranţa necesară utilizării materialelor obţinute în urma reciclării”, a precizat reprezentantul producătorilor.

O altă prevedere a Directivei se referă la recipientele pentru băuturi, la colectarea separată a acestora şi, pentru a putea atinge ţintele de colectare separată pentru sticlele de plastic ARAM consideră că este obligatorie aprobarea cât mai rapid şi în România a sistemului garanţie-returnare, cu respectarea tuturor principiilor acestui sistem care a asigurat succesul său în alte state europene, principii care ar fi: sistemul să fie unic la nivel naţional, obligatoriu pentru toţi comercianţii care vând produse în ambalaje, sistemul să fie deţinut şi operat de către producători, ca industrie responsabilă, împreună cu comercianţii, iar ţintele şi penalităţile să fie stabilite în mod gradual pentru a permite rodarea sistemului de funcţionare, astfel încât până în 2025, când va trebui atins primul prag din Directivă, sistemul să fie pe deplin funcţional.

Referitor la obligaţia acoperirii de către producători a costurilor prevăzute în Directivă, respectiv costurile de colectare şi curăţare a deşeurilor de ambalaje, costurile de raportare a datelor, costurile cu măsurile de sensibilizare, actorii din domeniu îşi doresc să fie evitată dubla impunere şi să existe o fundamentare corectă a acestor costuri şi transparenţă maximă în legătură cu regulile prin care sunt calculate aceste costuri.

Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului a fost adoptată în urmă cu doi ani şi prevede zece categorii de produse: beţigaşe de urechi, farfurii şi tacâmuri de unică folosinţă, baloane şi beţe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de ţigări, pungi de plastic, ambalaje din plastic, şerveţele umede şi alte produse de igienă din plastic.

La sfârşitul lunii mai a acestui an, Comisia Europeană a publicat orientări referitoare la normele Uniunii Europene (UE) privind produsele din plastic de unică folosinţă şi a adoptat o decizie de punere în aplicare privind monitorizarea şi raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piaţă şi a deşeurilor de echipamente de pescuit colectate.

Un comunicat al Executivului comunitar preciza că aceste norme au ca scop reducerea deşeurilor marine provenite de la produsele din plastic de unică folosinţă şi de la echipamentele de pescuit şi de promovare a tranziţiei către o economie circulară cu modele de afaceri, produse şi materiale inovatoare şi durabile.

În conformitate cu normele UE din 2019 privind produsele din plastic de unică folosinţă, până la data de 3 iulie a acestui an, statele membre trebuia să se asigure că anumite produse din plastic de unică folosinţă nu mai sunt introduse pe piaţa UE. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)

sursa: https://www.agerpres.ro/mediu/2021/07/01/visan-aram-dorim-ca-actul-de-implementare-a-directivei-privind-produsele-de-unica-folosinta-din-plastic-sa-fie-previzibil–740963

Share