Alin Vișan, Președintele Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), a participat la Conferința DC News „Soluțiile momentului la criza deșeurilor. Putem vorbi de sustenabilitate, colectare, reciclare și economie circulară în România?”, unde a vorbit despre importanța întăririi mecanismului de colectare selectivă.
„OIREP-urile sunt instrumentul prin care producătorii încearcă să-și îndeplinească aceste obiective financiare de a acoperi costurile de colectare și de reciclare. Noi spunem că la câți bani sunt introduși în sistem de către producători, ar fi și păcat să nu se facă treabă pe banii ăștia. Producătorii își îndeplinesc obligația de a finanța costurile.
Văd și în discuția de astăzi evidențierea punctelor negative și nimeni nu menționează că, totuși, de acești bani, cel puțin în domeniul deșeurilor de ambalaje, se face și performanță și ne e rușine să recunoaștem și să dăm exemplele acestea pozitive, în față. Sunt județe, sunt orașe, comune, unde oamenii au înțeles ce trebuie să facă de banii ăștia: să convingă locuitorii să colecteze separat. Ăsta este primul pilon. Dacă se face asta, după aceea devine mai simplu să îl ducem și în reciclare pentru că este deja sortat, este curat.
Sunt, într-adevăr, locuri unde suferim și dacă e să ne uităm la nivelul întregii țări, la procentele care se ating, este loc de îmbunătățire, foarte mult. De aceea am și ajuns în situația ca, noi, producătorii, să luăm problema deșeurilor de ambalaje în mâini, cele de băuturi deocamdată, și să spunem: „Hai să le scoatem din fluxul municipal, hai să creăm un flux separat și să le gestionăm direct, lucrurile astea.” Este sistemul de garanție returnare care va intra în vigoare de la 1 decembrie, anul acesta, în ciuda tuturor etapelor complicate care trebuie parcurse pentru că este totuși un sistem în care se construiește de la zero și este un sistem foarte complex.
Ce facem cu resturile ambalajelor? Pentru că ambalajele de băuturi sunt o parte din deșeuri, dar nu mai mult de o treime. Cum ajungem să folosim acești bani pe care producătorii îi plătesc în fiecare lună la OIREP-uri? OIREP-urile, în fiecare lună, plătesc, introduc acești bani în sistemul de colectare și de reciclare. Cum facem ca acești bani să fie folosiți cu cap? Cum astupăm acele posibilități de fraudare a sistemului?
A fost o încercare a ministerului ca aceasta nouă viziune de reglementare în legislație să fie încercată. De acord că trebuie să încercăm, dacă ceva nu merge trebuie să încercăm și altceva, dar nu se merge până la capăt și din păcate, dorim să fim ascultați când spunem că nu doar asta este soluția, cât timp nu se întărește controlul asupra modului în care această activitate se desfășoară, cum se dau autorizațiile de mediu pentru reciclatori, cum se verifică.
Vorbeați de acest SIATD că este un sistem financiar contabil. Nu este. Este un sistem de control al tranzacțiilor efective. Dacă ne uităm doar pe documente și pe fluxul banilor, nu a făcut nimic. Trebuie să ajungem să controlăm realitatea tranzacțiilor.
Eu aș privi cu optimism faptul că suntem aproape de a face performanță în gestionarea deșeurilor de ambalaje de băuturi. Vom vedea, dacă vom vorbi la anul în același context, că lucrurile pot funcționa și așa și putem atinge o rată de colectare de 90%. Cu ce cost facem asta? Vom vedea. Sunt costuri mult mai mari, dar este un pas asumat de către industrie, este un sistem plătit, finanțat și gestionat de către industria de băuturi cu sprijinul retailerilor care fac asta contra cost, ei sunt plătiți pentru fiecare ambalaj colectat, și cu sprijinul ministerului care a pregătit cadrul legislativ.
Punctul de plecare este colectarea selectivă, separată. Cât timp acest punct de plecare nu este întărit, oameni buni, nu trebuie să ne gândim în altă parte, decât aici. Cum reușesc cei din vestul Europei să facă colectare separată? Ce minune fac de reușesc? Este foarte simplu. Am fost acolo cu toții, am văzut că funcționează, dar când am venit acasă să le implementăm, deodată nu merge.
Două chei sunt: arată-i cetățeanului că într-adevăr se întâmplă ceva cu produsul pe care îl aruncă. Este puterea exemplului, dacă omul vede că în aceeași mașină se colectează tot ce el se chinuie să pună pe fracții, s-a distrus încrederea. Haideți să marcăm mașinile separat, să punem zile separate de colectare.
Ce se întâmplă dacă nu facem asta? Un al doilea instrument care nu e folosit este sancțiunea. Haideți să sancționăm și oamenii, să vadă că dacă nu respectă această regulă de bun simț, să colecteze separat, să fie sancționați. Nu cred că s-a civilizat cineva in Europa fără sancțiuni.”, a spus Alin Vișan.
Mai multe ascultați aici: