Alin Vișan: ARAM este un catalizator pentru promovarea soluțiilor durabile în domeniul ambalajelor

Asociaţia Română pentru Ambalaje și Mediu s-a înființat în anul 2001. Cât de mult a contat ca firmele românești și multinaționale care activează în domeniul fabricării și comercializării de bunuri de consum ambalate, precum și în domeniul producerii unei largi game de ambalaje, să aibă o voce unică, care să le protejeze interesele?

Scopul asociației noastre a fost, încă de la înființare, să aducă la aceeași masă mai mulți reprezentanți ai industriei, care activează în domeniul producerii sau al introducerii pe piață a ambalajelor și bunurilor ambalate, astfel încât împreună să sprijinim  implementarea politicilor publice și a strategiilor în domeniul ambalajelor și al deșeurilor de ambalaje, ținând cont de cele mai bune practici la nivel european. Alături și de alte organizații profesionale, de autorități publice centrale și locale și de consumatori, ARAM este un catalizator pentru promovarea soluțiilor durabile în sensul colectării eficiente a deșeurilor de ambalaje, creșterii ratelor de reciclare pe tip de material utilizat în ambalaje, și, în general, pentru protejarea resurselor naturale şi un mediu mai curat, lucruri de care avem cu toții nevoie.

Cum vă implicați în dezvoltarea și implementarea unui sistem care să stimuleze colectarea și reciclarea ambalajelor?

Orice reglementare în domeniul ambalajelor și orice situație al cărei impact se răsfrânge asupra modului în care sunt gestionate deșeurile de ambalaje reprezintă posibile aspecte de interes în care urmărim să ne implicăm, prin participarea la consultările publice organizate de reprezentanții autorităților, inclusiv în contextul dezbaterilor privind revizuirea unor cerințe și obiective la nivelul Uniunii Europene. Implicarea asociației constă în analiza modelelor similare care funcționează deja în alte state membre, dar și în efectuarea de studii de fezabilitate, atât individual, cât și în parteneriat cu instituții din mediul academic din țară. Avem nevoie de un cadru de reglementare care să fie stabil și predictibil și ne dorim să existe un sprijin pentru investițiile în dezvoltarea infrastructurii naționale de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje, pentru a accelera circularitatea materialelor folosite în ambalaje.

Cum apreciați calitatea și claritatea legislației actuale care reglementează sectorul deșeurilor?

Mai importantă decât opiniile cred că ar fi perseverența să participi la dezbateri, să fii deschis la punctele de vedere ale celorlalți și să încerci să ajungi la numitorul comun, ca să corectezi orice deficiențe și să îmbunătățești rezultatele obținute. În continuare este nevoie de evaluarea atentă a performanței sistemului în care sunt gestionate deșeurile de ambalaje prin indicatori relevanți, cu identificarea cât mai clară a rolurilor și atribuțiilor pe care le are fiecare actor de-a lungul lanțului valoric, condiții transparente în care să fie stabilite tarifele aferente activităților prestate de operatorii de salubrizare pentru gestionarea deșeurilor municipale de ambalaje, proceduri unitare, integrate la nivelul autorităților și, nu în ultimul rând, un control mult mai eficient.

Cine ar trebui să facă mai multe campanii de conștientizare și de informare asupra modalităților în care putem colecta și recicla corect ambalajele?

Este esențial, în primul rând, să fie stabilite cât mai clar și aplicate riguros condițiile în care se efectuează, în mod unitar la nivel național, colectarea separată, pe fracții, a deșeurilor de ambalaje. Campaniile de conștientizare și de informare pe care le desfășoară OIREP-urile împreună cu ADI/UAT-uri sau cu unitățile subordonate ale autorității publice centrale pentru protecția mediului pot să crească nivelul de încredere și să stimuleze un comportament responsabil din partea cetățenilor, însă nu vor putea suplini niciodată infrastructura specifică adesea insuficientă sau neclaritățile din legislație. Educația în legătură cu felul în care putem colecta și recicla corect ambalajele este indispensabilă, dar fără acces corespunzător la servicii de calitate, prestate într-un mod eficient, este mai greu să se producă o schimbare de mentalitate.

Guvernul a adoptat recent Ordonanța care interzice punerea pe piață a anumitor produse din plastic de unică folosință, prin care se transpune Directiva Single Use Plastic (904/2019/UE). Care sunt principalele prevederi introduse de acest act normativ?

Noul set de prevederi vizează mai multe categorii de produse din plastic de unică folosință, introducând măsuri specifice pentru fiecare tip de produse și ambalaje enumerate în anexă, atât măsuri de reducere a consumului, cât și prevederi referitoare la interzicerea punerii pe piață, cerințe de marcare și ținte ambițioase de colectare separată.

Odată cu intrarea în vigoare a ordonanței de transpunere, nu mai pot fi introduse pe piață produse din plastic cum ar fi bețișoare pentru urechi, tacâmuri, farfurii sau paie pentru băuturi, pentru care există deja alternative disponibile, ce se fabrică din bambus, din carton sau din lemn. Deși produsele aflate acum în circuitul comercial, în magazine sau în depozitele distribuitorilor, pot fi comercializate până la epuizare, din păcate, nu este prevăzută și o perioadă de tranziție pentru producători sau importatori, ce ar fi permis acestora să epuizeze stocurile existente.

O altă măsură vizează reducerea consumului de produse din plastic precum caserolele  pentru alimente și paharele pentru băuturi. Consumatorilor trebuie să le fie puse la dispoziție alternative reutilizabile sau care nu conțin plastic, din fibre naturale spre exemplu, însă este nevoie și de facilități specifice prin care să fie stimulată dezvoltarea acestei industrii.

Totodată, conținutul de plastic al unor produse precum șervețele umede, pahare pentru băuturi sau produse din tutun cu filtre va fi în mod obligatoriu semnalat printr-un marcaj pentru informarea consumatorilor, însă nici în acest caz nu este prevăzută o perioadă de tranziție care să permită epuizarea stocurilor de produse nemarcate existente la producători.

Când credeți că va intra în vigoare Sistemul Garanție-Returnare?

Sistemul de garanție-returnare (SGR) pentru recipientele nereutilizabile de băuturi,  prevăzut în legislație încă din anul 2018, este un instrument foarte important inclusiv din perspectiva îndeplinirii obiectivelor din Directiva Single Use Plastic privind colectarea separată în vederea reciclării a sticlelor PET. Țintele foarte ambițioase în cazul acestora de colectare separată (90% până în 2029) și de folosire a unui conținut minim de plastic reciclat (30% până în anul 2030) vor putea fi atinse doar în condițiile implementării și în România a sistemului de garanție-returnare. Proiectul se află încă în analiza Ministerului Mediului, dar ne așteptăm să fie adoptat și să avem cât mai curând cadrul legislativ care stabilește întregul mod de funcționare.

Guvernul a adoptat în ultima perioadă mai multe acte normative (OG nr. 1/2021 de modificare a Legii nr. 249/2015 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje și OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor) prin care sunt introduse ținte noi de reciclare a deșeurilor din ambalaje, care trebuie să fie îndeplinite până în 2025 și 2030, precum și reglementări noi, care privesc toți actorii implicați. Cum vă raportați la aceste modificări?

Pe de o parte, actele normative respective transpun în legislația națională obiectivele minime, globale și pe tip de material, precum și alte prevederi asumate de țara noastră la nivel european în ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje. Însă, la fel de importantă este și asigurarea tuturor celorlalte condiții necesare, inclusiv dezvoltarea infrastructurii de colectare separată și reciclare a deșeurilor de ambalaje, adoptarea legislației terțiare specifice, alocarea resurselor materiale și financiare de către autoritățile administrațiilor publice locale, precum și efectuarea tuturor acțiunilor de verificare și control, astfel încât să crească gradul de îndeplinire a obiectivelor, dar și încrederea cetățenilor și a tuturor participanților la sistem în eficiența procesului. De aceea, ARAM rămâne în continuare un partener care urmărește identificarea și promovarea celor mai bune practici în domeniu, ce pot îmbunătăți funcționarea sistemului în ansamblu, precum și rezultatele obținute.

Sursă: https://www.clubantreprenor.ro/2021/09/23/interviu-cu-alin-visan-presedinte-aram-asociatia-romana-pentru-ambalaje-si-mediu-aram-este-un-catalizator-pentru-promovarea-solutiilor-durabile/

Share