Articol realizat de Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM)
Sistemul de răspundere extinsă a producătorului, care funcționează în România încă din anul 2004, a permis, în cazul ambalajelor, prin atingerea țintelor de colectare și reciclare asumate, reciclarea unor cantități de ordinul milioanelor de tone de deșeuri de ambalaje într-un an, cea mai mare parte din cantitatea totală colectată. Cu toate că rezultatele obținute prin sistemul de transfer al responsabilității, i.e. cantitățile de deșeuri de ambalaje reciclate prin intermediul organizațiilor specializate (OIREP), sunt în creștere de la un an la altul, potrivit datelor oficiale, orice schimbare bruscă a actualului sistem, adoptată fără consultări cu factorii implicați, riscă să vulnerabilizeze întregul sistem și pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru anii următori.
Răspunderea extinsă a producătorului (REP) este unul dintre instrumentele economice cheie ale politicii de mediu la nivel european și național, care contribuie la asigurarea gestionării stadiului de deșeu din ciclul de viață al unui produs. Așa cum a fost definit inițial la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conceptul de REP le conferă producătorilor responsabilitatea pentru deșeurile rezultate în urma produselor pe care le introduc pe piață. Însă, tocmai în documentele OCDE se arată și că “producătorul are nevoie de ajutorul atât al consumatorului, cât și al autorității publice locale pentru a așeza produsul post-consum pe lanțul de reciclare. De obicei, producătorul nu va avea o relație contractuală cu ultimul consumator al produsului său, astfel încât numai autoritatea publică responsabilă poate impune ca toți consumatorii să separe și să manipuleze produsele în mod responsabil”.1
Pornind de la acest concept, la nivelul Uniunii Europene și al statelor membre, inclusiv al României, au fost reglementate fluxuri speciale de deșeuri, în cazul cărora producătorii implementează obligațiile privind REP, astfel încât să fie încurajată proiectarea de produse care să aibă un impact redus asupra mediului și care să genereze o cantitate scăzută de deșeuri în timpul producerii și al utilizării ulterioare și să fie asigurate valorificarea și eliminarea produselor care au devenit deșeuri în conformitate cu prevederile în vigoare. Ambalajele, echipamentele electrice și electronice și bateriile și acumulatorii sunt câteva exemple dintre produsele care sunt supuse fiecare unui regim de răspundere extinsă a producătorului.
În domeniul ambalajelor, România a reglementat REP sub forma responsabilității financiare a producătorilor și urmărind principiul răspunderii individuale partajate a fiecărui actor privat și public care intervine pe parcursul întregului ciclu de viață al ambalajului. În prezent, gestionarea deșeurilor de ambalaje prin intermediul REP este stabilită conform prevederilor art. 12 din Ordonanța de urgență nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor. Conform directivelor pe baza cărora a fost introdusă REP în UE, în țara noastră sunt prevăzute costurile ce trebuie acoperite prin sumele plătite de către producători, cu titlu de contribuții financiare pentru colectarea și reciclarea ambalajelor produselor pe care le pun pe piața națională. De asemenea, este reglementat modul de funcționare a organizațiilor care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), precum și setul de atribuții ale autorității publice centrale pentru protecția mediului, prima dintre acestea fiind sarcina de a defini în mod clar rolurile și responsabilitățile tuturor actorilor publici și privați implicați.
De la momentul implementării acestui sistem, producătorii de bunuri ambalate din România au finanțat neîntrerupt actualul sistem de management al deșeurilor cu sume considerabile. Datele disponibile demonstrează că România își atinge an de an țintele de reciclare pentru deșeurile de ambalaje. Punctul nevralgic sau obiectivul în cazul căruia țara noastră se află la coada Uniunii Europene este rata mică de reciclare a deșeurilor municipale. Conform ultimelor cifre ale Eurostat, în 2020, România a depozitat 93% din deșeurile generate, în condițiile în care ținta de deviere de la depozitare era de minim 50%.2
Cea mai mare parte din deșeurile de ambalaje rezultate după consumul produselor ambalate nu poate fi recuperată decât prin cooperarea cu autoritățile publice locale, care au competențe exclusive în ce privește asigurarea colectării separate a deșeurilor de la populație, și cu locuitorii din fiecare oraș sau localitate, care trebuie să fie informați despre modalitățile disponibile în localitatea respectivă de gestionare corectă a deșeurilor. Or, stadiul incomplet în care se află încă în momentul de față multe dintre sistemele de management integrat al deșeurilor realizate de asociațiile de dezvoltare intracomunitară la nivel de județ sau regiune este una dintre cauzele pentru cantitățile mici de reciclabile colectate separat din deșeurile municipale. Reciclabilele colectate în amestec cu deșeuri menajere reziduale ajung mult mai rar să fie reciclate, având o valoarea de piață scăzută în comparație cu reciclabilele colectate separat.
Operaționalizarea de către autoritățile publice locale a instrumentelor economice ‘plătește pentru cât arunci’ pentru deșeurile de la gospodării și a contribuției pentru economia circulară, astfel încât acestea să fie un factor de descurajare a depozitării deșeurilor, sunt aspecte esențiale care ar putea duce la îmbunătățirea performanței în gestionarea deșeurilor municipale, prin stimularea colectării separate pentru reciclabile și, astfel, pentru ambalajele din deșeurile municipale.
Lipsurile și sectoarele în care au fost identificate problemele din sistem sunt bine-cunoscute de mai mult timp, dar, în ciuda acestui fapt, schimbările legislative promovate recent nu adresează aceste situații sau nu propun măsuri de redresare, concentrându-se în schimb strict pe direcționarea sancțiunilor, cel mai adesea, către producătorii care contribuie deja, prin sumele plătite, la funcționarea sistemului actual de colectare a deșeurilor de ambalaje.
Asigurarea unui dialog regulat între toate părțile interesate, implicate în punerea în aplicare a schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, reprezintă un principiu fundamental pe baza căruia sunt construite schemele de REP în întreaga Uniune Europeană.
Sistemul REP a ajuns în ultimii ani la un grad de transparență și eficiență care a permis îndeplinirea obiectivelor de colectare și reciclare existente. Deși funcțional, acestuia îi mai pot fi aduse îmbunătățiri, pentru creșterea performanței și în condițiile obiectivelor tot mai ambițioase de reciclare ale UE pentru anii următori, iar producătorii sunt gata să contribuie la definirea acestor îmbunătățiri, dacă va fi instituit un dialog real cu operatorii economici implicați și cu cetățenii care își doresc și reușesc să separe deșeurile de ambalaje în vederea reciclării.
| Cantitate (mii tone) sau Rată (%). AN | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | |
| Introdusă pe piață | 1878 | 2014 | 2141 | 2368 | |
| Reciclată | 1312 | 1264 | 1323 | 1412 | |
| Valorificată prin reciclare sau prin alte metode | 1372 | 1333 | 1405 | 1498 | |
| % Rata globală de reciclare | 70% | 63% | 62% | 60% | |
| % Rata globală de valorificare | 73% | 66% | 66% | 63% | |
| Obiectiv global de valorificare prin reciclaresau prin alte metode – 3 | 60% | ||||
| Reciclată prin intermediul OIREP | 770 | 932 | 1001 | 1071 | |
| Valorificată prin reciclare sau prin alte metode, prin intermediul OIREP | 818 | 993 | 1076 | 1151 | |
| % Reciclată prin intermediul OIREP din total cantitate reciclată | 59% | 74% | 76% | 76% | |
Sursă tabel: Date comunicate de AFM pentru perioada 2018-2021
1 Extended and Shared Producer Responsibility: Phase 2, Framework Report (1998). Pag. 20. ENV / EPOC / PPC(97)20 / REV2. Environment Directorate, Environment Policy Committee. Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD).
2 Eurostat: Cantitatea de deșeuri recuperată în UE a crescut semnificativ în 2020. Agerpres. 13.09.2022. https://www.agerpres.ro/economic-extern/2022/09/13/eurostat-cantitatea-de-deseuri-recuperata-in-ue-a-crescut-semnificativ-in-2020–978223
3 cf. ANEXEI Nr. 3, ‘Obiectivele minime de valorificare sau incinerare în instalații de incinerare cu recuperare de energie și de valorificare prin reciclare, globale și pe tip de materiale de ambalare’ la Ordonanța de urgență nr. 196/2005, cu modificările și completările ulterioare.